Atentia E-mail

Omul tr?ie?te ?i î?i de?f??oar? activitatea într-un mediu natural ?i social hipercomplex, deosebit de bogat în informa?ii care, prin intermediul anaizatorilor, se transmit creierului uman ?i se cifreaza la circa 100000 bi?i/sec. Din aceast? avalan?? de informa?ii se prelucreaz? la nivelul codurilor psihice, în mod con?tient, doar 25-100 bi?i/sec.

Este important ca din mediul înconjur?tor s? recept?m cu claritate ?i s? prelucr?m informa?iile care sunt indispensabile pentru adaptarea la cerin?ele concrete ale unei anumite situa?ii. Aceasta presupune o stare de con?tien??, valorificat? sub unghi conativ ?i cognitiv prin intermediul procesului psihofiziologic numit aten?ie.

Aten?ia este procesul psihofiziologic care const? în orientarea ?i concentrarea selectiv? a activit??ii psihice asupra unor stimuli sau sarcini, în vederea ob?inerii unei percep?ii optime, rezolv?ri adecvate ale sarcinilor, a situa?iilor-problem? ?i adapt?rii comportamentului sensorio-motor, cognitiv ?i afectiv la mobilitatea condi?iilor externe ?i la dinamica motivelor ?i scopurilor persoanei. Aten?ia apare ca o condi?ie primar?, de fond, pentru desf??urarea proceselor de cunoa?tere, a celor de autoanaliz? ?i autoevaluare, prucum ?i a comportamentelor motorii.

Aten?ia nu dispune de un con?inut reflectoriu propriu, de un con?inut informa?ional specific, ci ea asigur? declan?area, men?inerea ?i optimizarea proceselor psihice cognitive. Declan?area aten?iei este concomitent? cu declan?area de c?tre un obiect-stimul a percep?iei, sau prin reglare voluntar? a reprezent?ri, memor?rii, reactualiz?rii, gândirii, imagina?iei, praxiilor etc. Deci, se poate spune c? aten?ia este un nod-releu al vie?ii ?i al activit??ii psihice.

Aten?ia se manifest? în plan subiectiv ca o stare de încordare, rezultat? din concentrarea activit??ilor psihice asupra unui obict, fenomen, process sau eveniment, asupra unor idei, ac?iuni, st?ri psihice etc. În plan comportamental (sensorial, motor, intelectual) aten?ia se obiectiveaz? prin selectivitate, orientare ?i activare. Subiectul atent r?spunde selectiv la diferi?i stimuli, sesizeaz?, detecteaz? ?i filtreaz? informa?ii, concentrându-se asupra celor relevante ?i neglijându-le pe altele nesemnificative pentru o anumit? situa?ie. “Criteriul interior” al selec?iei informa?iilor depinde în esen?? de motiva?ie (trebuin?e, motive, interese), de emo?iile ?i sentimentele cognitive.

Controlurile cognitive se interreleaz? cu func?ionalitatea aten?iei, permi?ând declan?area, organizarea ?i reglarea unor procese ?i activita?i psihice. În opinia lui P. I. Galperin, aten?ia este o func?ie a controlului psihic. Activitatea de control nu are, desigur, un produs special. Odat? declan?at?, aten?ia permite reflectarea unor elemente din mediu care intr? în câmpul perceptiv al subiectului, precum ?i desf??urarea activit??ii cognitive prin punerea în func?iune ?i, totodat?, prin controlul realizat asupra proceselor cognitive ?i conative.

Atentia – arat? R. Floru – este un process psihofiziologic cu valen?e cognitive ?i conative în evolu?ia c?ruia se pot desprinde aspectele generale ?i particulare ale trecerii de la orienterea neselectiv? la atitudinea preg?titoare ?i la aten?ia efectoare focalizat?, selectiv?, determinat? de semnifica?ia obiectului pentru o anumit? persoan?. Leg?tura dintre reac?ia de orientare, atitudinea preg?titoare ?i aten?ia efectoare rezid? în primul rând în aspectele lor procesuale – în trecerea unei faze în cealalt?, în existen?a unei succesiuni, a unei regularit??i, chiar dac? în cadrul acestei succesiuni fiecare poate s? se manifeste relativ independent ?i, deci, poate fi studiat? ca atare prin metode ale psihofiziologiei. Ceea ce unific? diferitele faze ale aten?iei este un mecanism neurofiziologic comun, respectiv, activarea cortical? datorat? sistemului reticulat, cu aspectele fazice ?i a celei tonice, urmat? de filtrajul sensorial. Ponderea activita?ii difuze fazice ?i a celei tonice este diferit? în cadrul evolu?iei de la reac?ia de orientare la atitudinea preg?titoare, precum ?i în cadrul aten?iei efectoare, selective.

În func?ie de prezen?a sau absen?a inten?iei de a fi atent, a scopului ?i a efortului voluntar, aten?ia poate fi voluntar?, involuntar? si postvoluntar?.

Aten?ia involuntar? se caracterizeaz? prin faptul c? orientarea ?i concentrarea se produc spontan, neinten?ionat ?i f?r? efort voluntar. Stimulii care declan?eaz? o reac?ie de orientare ?i trezesc sau comut? în chip spontan aten?ia au fost numi?i prosexigeni.Ocupându-se cu teoria activ?rii, D. E. Berlyne arat? c? unele caracteristici formale ale stimulilor duc la declan?area aten?iei involuntare ?i la o cre?tere a nivelului de vigilen?? mai durabil? decât alte tr?s?turi ale stimulilor. Declan?area aten?iei se poate produce mai ales de stimuli eterogeni, asimetrici, de stimuli incongruen?i sau de cei complec?i. Valen?ele de apel ale caracteristicilor de acest gen ale stimulilor au fost cercetate experimental, înregistrându-se durata fix?rii ?i explor?rii acestora. Durata activ?rii este mai mare pentru stimuli complec?i, care comport? mai multe elmente eterogene, ?i pentru cei incongruen?i, incoeren?i. Într-adev?r, caracterul neobi?nuit, noutatea, intensitatea relativ mare, contrastul în raport cu ambian?a, modificarea sau intermiten?a stimulului declan?eaz? aten?ia involuntar?. Dup? cum spune M. Ro?ca, în general atrag aten?ia to?i stimulii care au o influen?? pozitiv? sau negativ? asupra integrit??ii organismului, cei care au o leg?tur? cu interesele ?i preocup?rile permanente ale unei persoane, cu activitatea sa actual? sau de perspectiv?.

Orice modificare nou? sau nea?teptat? în ambian?a imedit? declan?eaz? reac?ia de orientare, care suspend? activitatea în curs de desf??urare ?i direc?ioneaz? activitatea perceptiv? c?tre un stimul nou, pentru detectarea, discriminarea ?i identificarea acestuia.experien?a dobândit? în domeniul psihologiei reclamei dovede?te rolul valen?elor de apel ale stimulilor proxigeni. Dar pentru o eficien?? mai mare este necesar sa se ia în considerare nu numai caracteristicile fizice ale stimulilor, apte s? declan?eze ?i s? atrag? aten?ia, ci ?i conota?ia lor afectiv? ?i motiva?ional? semnificativ? pentru individ.

Aten?ia voluntar?, considerat? nivelul superior al acestui proces psihofiziologic, se caracterizeaz? prin faptul c? decizia, implicat? în orientarea ?i concentrarea aten?iei focalizate, selective, este mai important? decât orientarea spontan?. Caracterul selective al reflect?rii, determinat de aten?ia focalizat? este rezultatul apari?iei în scoar?a cerebral? a unei zone de excitabilitate optim?, înt?rit? prin fenomenul de induc?ie pozitiv?. Deplasarea pe scoar?a cerebral? a focarului de excitabilitate optim? se manifest? subiectiv prin modificarea orient?rii activit??ii de reflectare, prin deplasarea aten?iei, respective prin schimbarea obiectului aten?iei focalizate.

Orientarea selectiv? a activit??ii cognitive ?i psihomotorii se realizeaz? pe baza func?iei reglatoare a limbajului, aten?ia focalizându-se prin comand? sau autocomand? verbal? ?i pe baza unui suport motiva?ional adecvat. Cercet?rile experimentale bazate pe tehnica înregistr?rii mi?c?rilor oculare au demonstrat rolul set-ului instruc?ional în concentrarea ?i, de asemenea, în comutarea aten?iei. În mecanismele aten?iei se includ set-urile preg?titoare precum ?i set-urile anticipatoare ?i operatorii care se constituie în structura func?ional? a proceselor perceptive, mnezice, de gândire ?i al actelor motorii, ale praxiilor, pe baza interac?iunii dintre con?inuturile experien?ei anterioare, st?rile de motiva?ie ?i expentan?ele subiectului, pe de o parte, ?i particularit??ile situa?iei obiective sau a sarcinilor actuale, pe de alt? parte.

Aten?ia postvoluntar? desemneaz?, mai întâi, acea form? a aten?iei care este mijlocit? de structuri opera?ionale care au fost cândva elaborate voluntar. Este fenomenul ce intervine când efectu?m diferite deprinderi senzoriomotorii sau intelectuele. În aceste cazuri aten?ia se mai nume?te ?i habitual?.

O alt? semnifica?ie a aten?iei postvoluntare se refer? la situa?ia în care scopul activit??ii ?i activitatea, sus?inute voluntar a început, se desf??oar? apoi f?r? nici un efort voluntar, subiectul fiind puternic angajat afectiv ?i motiva?ional în efectuarea unor secven?e ale activit??ii. O astfel de aten?ie este denumit? aten?ie postvoluntar?. Aceast? form? a aten?iei devenit? predominant involuntar?, datorit? sus?inerii ei de emo?ii ?i interese cognitive, trebuie considerat? ca o form? aparte, ?i anume – aten?ia atitudinal?. Aceasta întrucât ea presupune selec?ii-orient?ri-concentr?ri dup? vectorii atitudinali proprii unei persoane, în privin?a cunoa?terii, valorilor ?tiin?ifice, valorilor estetice, activit??ile profesionale etc., vectori sus?inu?i de o motiva?ie optim?.Aten?ia voluntar? cât ?i cea involuntar?, respectiv cea postvoluntar? nu sunt strict delimitate în cadrul desf??ur?rii activit??ilor umane, întrucât exist? perioade în care se manifest? diverse grade de trecere de la o form? a aten?iei la alta.

 
Referate : Astronomie
Stralucirea stelelor

Stelele ne apar pe cer mai mult sau mai putin stralucitoare. Stralucirea lor depinde de cantitatea de lumina pe care o emit, dar si de distanta. Magnitudinea este exprimata printr-un numar.

Read more...
Referate : Capitalele Europei
Praga

Cunoscut si ca "Orasul celor o suta de clopotnite", Praga – capitala de 1,2 milioane de locuitori a Cehiei, situata pe raul Valtava – a fost locuit fara intrerupere inca din epoca bronzului, facandu-si intrarea in istorie la jumatatea mileniului I aH, prin neamul celtic al boiomilor, neam de la care se trage si numele principalei provincii cehe, Boemia, si cu care, patru secole mai tarziu, avea sa duca lupte aprige insusi Burebista.

Read more...
Referate : Marile Fluvii
Nilul, leag?nul civiliza?iei

Cel mai lung fluviu al planetei, Nilul, este, totodat?, ?i spa?iul celei mai vechi  civiliza?ii umane: cea egiptean?, ale c?rei r?d?cini coboar? în timp cu cel pu?in ?apte  milenii ?i jum?tate în urm?.

Read more...
Referate : Psihologie
Atentia

Omul tr?ie?te ?i î?i de?f??oar? activitatea într-un mediu natural ?i social hipercomplex, deosebit de bogat în informa?ii care, prin intermediul anaizatorilor, se transmit creierului uman ?i se cifreaza la circa 100000 bi?i/sec. Din aceast? avalan?? de informa?ii se prelucreaz? la nivelul codurilor psihice, în mod con?tient, doar 25-100 bi?i/sec.

Read more...
Referate : Religie
Despre crestinism

Pentru ca in toate acestea crestinul ortodox traieste prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Lui in lume, prin toate acestea ci vorbeste, comunica cu Dumnezeu. Aceste toate sint, de fapt, intruparea credintei omului in Dumnezeu. In ele credinta este vietuire.

Read more...
Recomanda Fun Child unui prieten
Bancul zilei
Albanezi

Albanezii, dup? lungi ani de studii, document?ri ?i cercet?ri, reu?esc s? construiasc? primul lor avion, dar care la primul lui zbor se pr?bu?e?te. Jale mare, doliu na?ional ?i ziarele din întreaga lume apar cu urm?toarea ?tire pe prima pagin?:

Read more...
Comunitate
Teste de Evaluare
  • youtube
  • facebook
  • twitter
  • yahoo
  • vimeo
  • trilulilu

Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa office@funchild.ro
Website optimizat pentru Internet Explorer 6, Internet Explorer 7 si Mozilla Firefox.Ne puteti gasi cu usurinta si prin intermediul sistemelor sociale. Nu ezitati sa ne trimiteti email, raspundem tuturor emailurilor cu subiect serios.Consultati si pagina de Profil Demografic in cazul in care doriti sa ajutati proiectul cu o Sponsorizare. --- > Sitemap
© 2009-2010 FunChild.ro - Toate drepturile rezervate. Vezi Termeni si Conditii
Continutul acestui site nu poate fi copiat fara acordul scris al webmasterului.
Design si dezvoltare de Oprina Constantin - SEO & SEM
Contact Webmaster. Ajutor folosire site.